Entimemele

În cadrul diagramei apar căsuţe punctate care reprezintă premisele suprimate ale argumentului, adică entimemele.
Invocând autoritatea lui Aristotel, logica a folosit, în mod tradiţional, termenul "entimemă" pentru a desemna un argument cu premise - chiar cu concluzia - lipsă (nesusţinute). Din ce în ce mai multă dovezi arată că, termenul "entimemă" se bazează pe o interpretare greşită a scrierilor lui Aristotel, începând de la comentatorii timpurii. Burnyeat a arătat în 1994 că Alexandru din Aphrodisias ar fi primul care a înaintat, ceea ce a devenit cunoscut în mod tradiţional, drept entimemă. După Burnyeat, ceea ce a vrut Aristotel într-adevăr să spună prin "entimemă" este acel tip plauzibil de argumente cu o premisă majoră care exprimă o generalizare ce nu este absolut universală, dar care este anulabilă. Un astfel de argument poate arăta ca un silogism cu o premisă conţinând ceea ce numim azi un cuantificator universal. Dar această aparenţă ne induce în eroare. Această premisă conţine o generalizare susţinută doar "în mare parte", pentru a folosi traducerea lui Burnyeat pentru expresia lui Aristotel. Această nouă interpretare a scrierilor lui Aristotel despre entimeme sugerează că entimema aristoteliană este schema argumentativă anulabilă (prezumptivă) de genul celei descrise mai sus.
Problema stabilirii modului de umplere a premiselor sau concluziei lipsă în cadrul discuţiei există însă. Poate fi numită problema argumentelor cu părţi lipsă sau problema argumentelor incomplete. Poate părea o problemă simplă la început, dar multele dificultăţi apar. Asemenea argumente sunt exprimate în limbajul natural, iar un limbajul natural al discursului poate fi foarte problematic atunci când vine vorba de a-i da un sens. Inserarea premiselor care fac un argument valid poate reprezenta în mod greşit ceea ce susţinătorul a vrut să spună.
Examinând aceste probleme, pare că un visul de a crea o maşină a entimemelor, un dispozitiv care să insereze automat premisele sau concluzia lipsă, este de neatins, date fiind dificultăţile care apar atunci când avem de-a face cu argumentarea limbajului natural.